Botoşani, podoaba Răreşoaiei

Marian MOROŞAN

Istoria oraşului Botoşani începe din vremuri îndepărtate, fiind menţionat pentru prima dată în documente în anul 1439 (Letopiseţul Ţării Moldovei – Grigore Ureche). Totuşi, începutul de viaţă a Botoşaniului datează cu mult înaintea atestării documentare. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Botoşani (localitatea Cucuteni) confirmă faptul că în această zonă au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un înalt nivel artistic. Foarte multe aşezări din judeţ sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV – XVI. Oraşul Dorohoi este atestat documentar la 1407, oraşul Botoşani în 1439. Prima pecete a oraşului Botoşani a fost un păun cu coadă răsfirată, ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului. Bisericile Sf. Gheorghe (1551) şi Uspenia (1552), devenite monumente istorice, sunt ctitorii ale Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş.

Repere geografice- regiune cuprinsă între Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a tării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi;- : 4986 Km 2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tării);- : 454023 după recensământul efectuat în anul 2002;- : predominant deluros, care, deşi nu este prea variat, este un tărâm al frumuseţii blânde, al unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburată armonie. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depăşesc 200 m), spre est (câmpia de lângă Prut) şi spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a Podişului Moldovei, cu înălţimi de 300 m);- : este temperat -continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării ( 8- 9 0 C), cu precipitaţii variabile , cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest şi sud - vest;: Din mulţimea iazurilor, ce conferă o frumuseţe aparte putem aminti Dracşani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb; Hăneşti; Mileanca, Havârna;: Stânca - Ştefăneşti ( lângă Ştefăneşti există o rezervaţie geologică şi floristică), 1 ha;- pădurea Ciornohol, rezervaţie forestieră,77 ha;- pădurea Vorona - rezervaţie floristică şi faunistică ( 150 ha, lângă Vorona);- pădurea Tudora cu rezervaţia de tisa. Această rezervaţie întinsă pe o suprafaţă de 117 ha, localizată în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezintă specii de arbori de tisa - specie rară pentru ţara noastră ( lemn de esenţă foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. Rezervaţia de tisa este situată pe un canion, numit canionul Bahluiului care este săpat în calcare şi gresii biogene pe eroziune verticală. Frumuseţea acestui loc poate fi egalată numai de zonele muntoase înalte.

VĂ PAR CUNOSCUTE SITUAŢIILE URMĂTOARE?

Motivele principale pentru care mulţi oameni de afaceri români preferă să nu investească în publicitate sunt diverse, diferind de la o mentalitate sau personalitate la alta. Unul dintre principalele motive îl reprezintă lipsa fondurilor băneşti şi cea a clienţilor. „Nu facem pentru că avem o situaţie materială precară şi nu avem nici clienţi” – este o situaţie care ilustrează cât se poate de clar dezinteresul unor manageri care se consolează cu această idee, fără a avea vreo iniţiativă pentru a-şi salva afacerea, pentru a-şi face cunoscut pe piaţă serviciul sau produsul oferit de firma sa. Nu realizează astfel că, cu o investiţie relativ mică, poate relansa activitatea societăţii sale. Există şi un alt motiv, total opus primului. De exemplu, o societate care are o activitate intensă, multe comenzi, un volum mare de vânzări, va spune: „Nu avem nevoie de publicitate pentru că oricum avem vânzări mari şi suntem cunoscuţi”. Ceea ce uită managerii acestor firme este faptul că în România de azi nu poţi deţine mult timp supremaţia asupra unui produs sau serviciu, deoarece orice afacere profitabilă îi va provoca pe ceilalţi investitori care vor porni şi ei o asemenea afacere, însă pe principiul concurenţei de piaţă, cu preţuri mai mici.
Un alt atu al publicităţii întro publicaţie de profil îl reprezintă impactul său psihologic asupra consumatorului. Conform statisticilor, un număr foarte mare de consumatori au recunoscut că au o stare de confort psihic atunci când văd sau citesc reclama unui produs pe care îl au deja. Pe de altă parte, chiar dacă ai deja un produs, ca şi consumator, şi vezi permanent reclama unei alte mărci a aceluiaşi gen de produs sau serviciu, începi să te îndoieşti de calitatea sau renumele produsului tău. Iar de aici până la a renunţa la produsul iniţial în favoarea celui promovat nu mai este decât un pas.

Iată două situaţii de evitat, motive suficient de bune pentru a încerca o colaborare cu noi. Vă veţi convinge că am avut dreptate şi că dumneavoastră aţi luat o decizie înţeleaptă. (Marian MOROŞAN - Director zonal MOLDOVA, ROMANIA TURISTICĂ)